CSNIPSSH (En)
Ileana CIOAREC
3rd Degree Scientific Researcher, PhD., “C.S. Nicolăescu-Plopşor” Institute for Research in Social Studies and Humanities from Craiova, of the Romanian Academy, Romania;
E-mail: ileanacioarec@yahoo.com.
Published on October 31, 2017
Abstract
In the last years of the 16th century, the ruler Michael the Brave legitimated rumânia (serfdom) in Wallachia, as a socio-juridical status of a certain part from the population of the Romanian state situated between the Carpathians and the Danube, through an “establishment” that bears its name. Numerous historians and sociologists (A. V. Gâdei, Constantin Giurescu, Constantin C. Giurescu, I. C. Filitti, H. H. Stahl, Dinică Ciobotea) have made a priority from the studying of this document with constitutional type provisions, due to its importance in ascertaining a new age in the Romanian social history (1595-1746). The classical studies of the historians Constantin Giurescu and Constantin C. Giurescu have remained a landmark in the Romanian historiography, on addressing this topic, being based on 80 documents, known at the moment of the research.
The other documents present the consequences of Michael the Brave’s Establishment, the ruler who both unified all the Romanians and made some dependant on the land they worked on: he who lived on other person’s land had to be serf of the landlord whose estate he was dependent on, at the moment of the enforcement. They refer only to special enforcements, following the sentence of the ruler Michael the Brave. The dependence established by Michael the Brave created a new category of serfs, who, in the entire 17th century, were called the dependent serfs, the estate dependent serfs or the inheritance dependent serfs.
Here is a definite example of the socio-juridical transformations from the Romanian society, at the half of the 17th century, begun during the ruling of this voivode, considered “the greatest ecclesiastic founder from the history of the Romanians”. In 1644, Matei Basarab, in his preoccupation to create landed properties for the monasteries built by himself, bought (took in serfdom) several villages. Among the villages that he bought for completing the estate of Strehaia monastery, there was the village of Busu.
Therefore, between 1644 and 1732, the dwellers from the village of Busu experienced the complexity and the mobility of the social evolution from the Romanian society.
Keywords
the village Busu, freeing, rumân, Strehaia monastery, Michael the Brave’s Establishment
References:
- A. V. Gîdei, Contribuţie pentru istoria socială a ţărănimii noastre şi pentru istoria raporturilor economice dintre ţărani şi proprietari, Bucharest, 1904.
- Constantin Giurescu, Studii de istorie socială. Vechimea rumâniei în Ţara Românească şi legătura lui Mihai Viteazul. Despre rumâni. Despre boieri, Bucharest, 1943; Idem, Studii de istorie. Anthology, printing supervision and introduction by Dinu C. Giurescu, Bucharest, 1993.
- Constantin C. Giurescu, “Aşezământul” sau „legătura” lui Mihai Viteazul, in “Analele Universităţii din Bucureşti”, series Istorie, XIX, 1970, no. 1.
- I. C. Filitti, Oameni dependenţi şi cultivatori în Principatele Române în secolele XV-XVIII, in “Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii Istorice”, s. III, t. XIII (1933).
- I. C. Filitti, Despre “legătura” lui Mihai Viteazul, in “Revista istorică română”, II (1932); Idem, Proprietarii solului în Principatele Române până la 1864, Bucharest, 1935.
- Henri H. Stahl, Probeleme confuze în istoria socială a României, Bucharest, 1992.
- Dinică Ciobotea, “Aşezământul” social al domnitorului Mihai Viteazul, Craiova, Helios Publishing House, 2002.
- Dinică Ciobotea, Ileana Cioarec, Valoarea juridică a legăturii lui Mihai Viteazul, in “Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C.S. Nicolăescu-Plopşor»”, no. VIII/2007, pp. 73-80.
- Constantin Giurescu, Vechimea românilor în Ţara Românească şi legătura lui Mihai Viteazul. Memorial read at the Romanian Academy, in the meeting from 8/21 May 1915, in “Analele Academiei Române. Memoriile Secţiei Istorice”, S.2., t. XXXVII (1914-1915).
- Constantin C. Giurescu, “Aşezământul” sau “legătura” lui Mihai Viteazul, pp. 58-63; Idem, Probleme controversate în istoriografia română, Bucharest, Albatros Publishing House, 1977.
- Documente privind istoria României, B, Ţara Românească, 17th century, vol. II, Bucharest, Romanian Academy Publishing House, 1951.
- Petre P. Panaitescu, Dreptul de strămutare a ţăranilor în Ţările Române (până la mijlocul secolului al XVIII-lea), in “Studii şi materiale de istorie medie”, vol. I, 1956.
- C. D. Aricescu, Istoria Câmpulungului, prima rezidenţă a Ţării Româneşti, Bucharest, 1857.
- Ştefan Trâmbaciu, Istoricul obştii Câmpulengenilor musceleni în evul mediu şi prima jumătate a secolului al XIX-lea, Bucharest, Semne Publishing House, 1997.
- Anca Pororo, Documente Mănăstirii Strehia (1499-1859), Craiova, Sitech Publishing House, 2011.
- Niculae Şerbănescu, Despre Episcopia Strehaii, in “Mitropolia Olteniei”, year VI, 1954, no. 9-10.
- SJAN Dolj, Collection Manuscripts, Manuscript 7, Collection Manuscripts, Manuscript 7, Collection Manuscripts, Record of the Monastery of Gura Motrului,
- SANIC, Metropolitan Church of Wallachia, CLXVIII/41 bis, CLXVIII/43, CLXVIII/44, CLXVIII/59.
- Dinică Ciobotea, Dumitru Cojocaru, Documentele Mitropoliei Țării Româneşti pentru satul şi moşia Gogoşu din judeţul Dolj, în Dinică Ciobotea, Gabriel Croitoriu (coord.), Istorie, cultură şi civilizaţie în Piemontul Bălăciţei. Studii şi documente, Craiova, Sitech Publishing House, 2013.
- Ioana Constantinescu, Structuri socio-fiscale în judeţul Mehedinţi după Catagrafia din decembrie 1819, in “Mehedinţi, istorie şi cultură”, I, Drobeta-Turnu Severin, 1978.
- Ion Donat, Ion Pătroiu, Dinică ciobotea, Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Craiova, Helios Publishing House, 1999.