Instrucțiuni autori

CONDIŢII DE REDACTARE, CONFORM NORMELOR ACADEMIEI ROMÂNE

1. Forma de prezentare

Materialele trebuie să cuprindă 8-14 pagini și sunt trimise la una din adresele: icsu.plopsor@npissh.ro, miha_barbieru@yahoo.com
Data limită pentru trimiterea materialelor este 30 iunie.
Autorii trebuie să furnizeze ORCID. Dacă încă nu au, îi rugăm să acceseze link https://orcid.org/register
Textul trebuie editat în Microsoft Office Word.
Formatul: B5 JIS
Lucrările vor fi redactate în limba engleză, TNR (11) la un rând.
Lucrările vor fi însoțite de un rezumat și 5 cuvinte cheie în limba engleză.
Structura lucrării:
– Titlu
– Autor (în subsol gradul didactic, titlul ştiinţific, afilierea instituțională, email)
– Rezumat (între 150 și 200 de cuvinte)
– Cuvinte cheie
– Textul lucrării
– Bibliografie
Tabelele:
– Toate tabelele/figurile trebuie numerotate cu cifre arabe.
– Titlurile trebuie plasate deasupra tabelului (centrat) pentru tabele și sub figurii (centrat) pentru figuri și grafice.
– Lăsați un spațiu de rând între titlu și tabel.
– Toate tabelele/figurile trebuie numerotate consecutiv, toate figurile și, respectiv, toate tabelele.
– Sursa datelor din tabele trebuie menționată între fiecare tabel (TNR 9).
– Referințele citate în tabele sau legendele figurilor trebuie incluse în lista bibliografiei.

2. Elaborarea notelor de subsol

Aparatul critic al lucrării va cuprinde note de subsol, în formă continuă, TNR (9) la un rând.
În cadrul notei, ordinea datelor este următoarea: prenumele autorului, numele, titlul lucrării (cu litere italice), volumul, locul de apariţie, editura, anul, pagina.
În unele cazuri, editura nu menţionează în lucrare anul de apariţie. Atunci, în locul anului, se introduce f. a. (= fără an).
Dacă în seria notelor se fac mai multe referiri la aceeaşi lucrare, se procedează astfel:
– Când referirea se face imediat după prima menţionare a lucrării, datele sunt substituite de termenul Ibidem, după care, atunci când se impune, se menţionează pagina.
– Când o nouă referire la aceeaşi lucrare urmează după mai multe note, se dă numele autorului, restul datelor fiind suplinite prin sintagma op. cit. (culeasă întotdeauna cu italice), urmată de pagină.
– Când un autor este citat cu mai multe lucrări, intercalate cu alte note, se trece numele autorului, titlul (eventual prescurtat), apoi pagina.
– Când un autor este citat, succesiv, cu mai multe lucrări, numele este înlocuit prin Idem.
– Când autorul lucrării preia un citat, nu din sursa primară ci din altă carte, introduce menţiunea Apud (după).
– Autorul poate fi pus în situaţia de a cita informaţii de pe un număr mare de pagini ale unei alte lucrări. Pentru a evita riscul introducerii unei multitudini de note, poate redacta, în acest caz, o singură notă în care, în locul paginii se introduce termenul passim (peste tot).
Exemple:
1. Cezar Avram, Regimuri politice comparate. Fascism, Nazism, Stalinism, Craiova, Editura Aius, 2008, p. 112.
2. Ibidem.
3. Ibidem, pp. 120-126.
4. Idem, Istoria politică a Europei secolelor XIX şi XX, Craiova, Editura Reduta, 2003, p. 28.
5. Apud Cezar Avram, Roxana Radu, Evoluţia istorică a reglementărilor privind relaţiile de muncă în România, în „Arhivele Olteniei”, Serie nouă, nr. 22/2008, Bucureşti, Editura Academiei, 2008, pp. 181-204.
6. Cezar Avram, Democraţii contemporane comparate, Craiova, Editura Universitaria, 2003, passim.
În cazul în care este citat un studiu dintr-un periodic de specialitate, numele periodicului se culege cu litere normale între ghilimele, iar titlul studiului cu litere italice. Cifrele romane indică numărul anilor de apariţie al periodicului:
Exemplu: Mihaela Bărbieru, Alegerile administrației locale din anul 2012. Rezultatele și validarea lor în județul Dolj, în „Arhivele Olteniei”, Serie nouă, nr. 27/2013, București, Editura Academiei Române, pp. 220-223.
În cazul în care este citat un studiu publicat într-un volum – culegere se procedează după următorul model:
Exemplu: Mihaela Bărbieru, Legislație și reformă privind creditul agricol și băncile populare sătești în perioada interbelică. Aspecte ale fenomenului cooperatist mușcelean, în Roxana Radu, Mihaela Bărbieru (editori), Instituțiile juridice românești la 150 de ani de la reforma legislativă a lui A. I. Cuza, Craiova, Editura Aius, 2014, p. 159.
Site-urile de pe Internet pot deveni surse valabile pentru cercetarea ştiinţifică. La citarea acestora, se va menţiona şi data accesării, deoarece se presupune că un site poate suferi modificări periodice:
Exemplu: A se vedea www.warmuseum.ca, accesat la 23 februarie 2023.

3. Bibliografia

Respectă criteriul alfabetic și se redactează cu TNR 11.
Lista completă a bibliografiei citată în text trebuie prezentată la sfârșitul lucrării, în ordine alfabetică după numele autorului.

Vă rugăm să vă asigurați că referințele dvs. au toate detaliile menționate mai jos (care sunt obligatorii).
Dacă lista de referințe conține două sau mai multe articole ale aceluiași autor în același an, adăugați a, b etc. și enumerați-le în ordine alfabetică după titlul lucrării:

Pentru cărți cu un singur autor:
Exemplu: Lazăr, S., Sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului în sud-vestul României, Craiova, Editura Universitaria, 2011.
Pentru cărți cu doi autori:
Exemplu: Bărbieru, M., Cioarec, I., Repere istorice și culturale: aspirații, certitudini și perspective, Craiova, Editura Sitech, 2015.
Pentru cărțile cu mai mult de 3 autori: Listați toți autorii.

Studiu sau capitol publicat într-un volum:
Exemplu: Bărbieru, M., Alegerile prezidențiale din 2014 sau despre cum au fost influențate de social media, în Simona Lazăr, Mihaela Bărbieru (coord.), Frontiere și contacte. Fenomene locale, regionale și globale, București, Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2022, pp. 23-32.
Articol într-o revistă:
Exemplu: Zăbavă, C., Carmina Balcanica – o revistă a dialogului intercultural, în „Arhivele Olteniei”, nr. 36, București, Editura Academiei Române, 2022, pp. 121-128.
Pentru articol într-o revistă cu doi autori:
Exemplu: Lazăr, S., Popovici, S., Contribuţii cu privire la plastica antropomorfă de tip Dudeşti și Vădastra din Oltenia, în „Arhivele Olteniei”, nr. 35, București, Editura Academiei Române, 2021, pp. 7-23.
Pentru articole cu mai mult de 3 autori: Listați toți autorii.

Articolul într-un jurnal disponibil online se va menționa și data accesării.
Surse manuscrise: Direcția Județeană Arhivele Naționale Dolj, Fond Camera de Comerț și Industrie a Craiova, dosar 59/1931.

Vă rugăm să nu traduceți titlul original al cărților/articolelor, dacă acestea nu sunt în engleză.

Numele orașelor de publicare vor fi traduse în limba engleză (ex: pentru București vă rugăm folosiți Bucharest).